Proiect ”SafeConsume Horizon 2020”: ”Românii prezintă lacune în cunoștințele privind siguranța alimentelor”. Comunicarea despre siguranță ar trebui să implice autoritățile române / Ce sugerează comportamentul consumatorului român?

Jumătate dintre consumatorii români nu sunt conștienți de pericole precum micotoxinele și unii agenți patogeni, potrivit unui studiu publicat în revista ”Food Control”. Proiectului este intitulat ”SafeConsume Horizon 2020”. Un alt studiu, publicat în același jurnal ca parte a aceluiași proiect al UE, a analizat atitudinea de cumpărare a alimentelor și practicile de igienă a bucătăriei

Cercetătorii au descoperit că există lacune în cunoașterea românilor, majoritatea neputând identifica aditivii de pericole și  anumiți agenți patogeni.

Aproape jumătate dintre respondenți au perceput Listeria ca fiind periculoasă, în timp ce doar 17% au identificat Yersinia, 21% pentru Campylobacter și 28% pentru Clostridium ca bacterii patogene.

Salmonella, E. coli și Staphylococcus. cei mai frecvent cunoscuți agenți patogeni

Salmonella, E. coli și Staphylococcus au fost cei mai frecvent cunoscuți agenți patogeni. Percepția consumatorilor despre E. coli ca fiind periculoasă a fost mai mare pentru categoria de 35 până la 75 de ani comparativ cu cei cu vârsta sub 35 de ani.

Identificarea pericolelor

Un sondaj Eurobarometru din 2019 a arătat că doar 51% dintre români erau conștienți de bacteriile otrăvitoare.

Cei cu un nivel ridicat de educație și care locuiau în zonele urbane erau mai bine informați decât consumatorii sub 35 de ani, cu un nivel scăzut / mediu de educație din mediul rural.

Pesticidele, aditivii și metalele grele au fost considerate de majoritatea românilor un pericol pentru sănătate. Puțin mai mult de jumătate au spus că organismele modificate genetic și microorganismele patogene reprezintă un pericol pentru sănătate, în timp ce  mai puțin de jumătate au considerat că micotoxinele sunt un pericol.

Scopul lucrării, publicat în revista ”Food Control”, a fost să stabilească cunoștințele consumatorilor români cu privire la pericolele alimentare, conștientizarea alimentelor etichetate certificate și să identifice sursele de informații în care au încredere.

Sondajul a fost realizat în perioada decembrie 2018 – aprilie 2019 și a implicat 985 de chestionare ca parte a proiectului ”SafeConsume Horizon 2020”.

Comunicarea despre siguranța alimentelor ar trebui să implice autoritățile române

Consumatorii au avut încredere în principal în cărțile științifice, sfaturile familiei și cărțile de rețete pentru informații fiabile privind siguranța alimentelor.

Comunicarea despre siguranța alimentelor ar trebui să implice autoritățile române și toți participanții la lanțul de aprovizionare și să facă parte din astfel de strategii elaborate de agenții și companii.

„O mai bună înțelegere a pericolelor alimentare și obținerea capacității de a lua decizii bazate pe riscuri pot contribui la reducerea poverii bolilor alimentare.”

Comportamentul consumatorului român

Un alt studiu, publicat în același jurnal ca parte a aceluiași proiect al UE, a analizat cunoștințele privind siguranța alimentelor, atitudinea de cumpărare a alimentelor și practicile de igienă a bucătăriei.

Cunoștințele privind siguranța alimentelor au fost corelate cu atitudinile de cumpărare a alimentelor, acestea din urmă reflectându-se asupra practicilor de igienă a bucătăriei. Cunoașterea consumatorilor de agenți patogeni a influențat igiena bucătăriei.

Rezultatele sugerează că niveluri mai ridicate de cunoștințe privind siguranța alimentelor ar putea duce la o atitudine îmbunătățită față de prioritățile de cumpărare a alimentelor și ar ajuta consumatorii să adopte practici adecvate de siguranță alimentară în timpul achiziționării în magazine și în bucătăriile lor.

Românii au arătat o conștientizare moderată a practicilor de auto-raportate de igienă în bucătărie.

„Înțelegerea modului în care consumatorii români fac față pericolelor alimentare la domiciliu va permite dezvoltarea unor intervenții mai vizate ale campaniilor educaționale. Aceste campanii ar trebui să pună accentul pe sursele potențiale de contaminare, practicile care ar putea preveni contaminarea încrucișată și proiecțiile acestora de a îmbunătăți practicile de siguranță alimentară ale consumatorilor la domiciliu. „